Scrisori către familia Protoiereului Boris Stark

În 1947, după 22 de ani la Muntele Athos, Cuviosul Sofronie venea să se așeze la Paris pentru ceva vreme, spre a da la tipar, sub formă de carte, scrierile duhovnicului său, Cuviosul Siluan Athonitul. L-a întâlnit atunci pe Protoiereul Boris Stark în Casa Rusă, un azil de bătrâni înființat de emigrație într-o suburbie la sud de Paris, S^te Geneviève-des-Bois. Cei doi au slujit împreună în paraclisul Casei, precum și în biserica din cimitirul rus. Părintele Boris Stark emigrase la Paris deja de la vârsta de 15 ani. În 1952, el s-a reîntors cu toți ai săi în Rusia comunistă, unde, în ciuda condițiilor vitrege ale acelor vremuri, a zidit mai multe noi biserici – o adevărată jertfă a credinței. În 1959, Cuviosul Sofronie a plecat și el de la Paris spre Anglia, pentru a înființa Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. În astfel de împrejurări a avut loc și s-a desfășurat, vreme de 40 de ani, schimbul de scrisori inclus în această carte, într-un adevărat duh de prietenie și de frăție duhovnicească, până la moarte.